Ieri fiind una dintre rarele zile insorite, in aceasta perioada la Londra, am hotarat impreuna cu Edi, sa ne luam bicicletele si sa facem o plimbare..pe unde vedem cu ochii... si asa am ajuns intr-un parc minunat - Finsbury park. A fost mai mult decat frumos...chiar si momentele de relaxare si contemplare au fost pur si simplu datatoare de energie... Ca sa nu mai spun de plimbarea cu barcutza, de care m-am bucurat pe deplin, zacand amandoi unul langa altul in barca, sau hlizindu-ne ca doi copii...vaslind de zor. O zi perfecta!!

Pe o banca la soare stateau tinandu-se de mana doi batranei (mi se pare duios sa-i numesc asa). N-am putut sa nu observ grija cu care el aranja esarfa de la gatul ei sa nu raceasca. Mi-a placut sa stau sa-i privesc. Recunosc ca sensibilitatea mea fata de oamenii in varsta se trage de la bunica mea care m-a crescut, care acum are 86 de ani si pe care o iubesc enorm.
Dupa un timp cei doi s-au ridicat si au plecat la plimbare pe aleile parcului.

Lucru rar intalnit…Cate astfel de cupluri ati mai vazut in ultima perioada? Cred ca nu multe…Din pacate, casatoria s-a devalorizat foarte tare in ultima vreme. Cuplurile nu mai rezista nici macar 5 ani. Familiile care din afara par perfecte se destrama usor. Toata goana asta nebuna si ritmul alert al vietii in care intram ne face sa uitam ce e mai important: sa traim si sa ne bucuram de viata. Totul se reduce la un mare TO DO LIST care te epuizeaza si care nu-ti mai da energie si stare pentru omul de langa tine. Sedinte, intalniri, deplasari in stainatate, ore petrecute peste program, toate menite sa te departeze de omul de langa tine care si el la randul lui e la fel de ocupat. De curand, am aflat ca un cuplu de prieteni divorteaza. De ce? Nu se mai iubeau? Nu. Ajunsesera, de prea multa munca, sa nu mai aiba nimic in comun. Viata lor era acel TO DO LIST prea plin ca sa mai incapa altceva. Si nu e singurul exemplu.Oare nu poate exista un echilibru intre personal si professional? Oare e atat de greu? Sau poate dorinta de a fi cel mai bun si a avea cat mai multe e mai puternica? O fi. Dar oare cand ajungi sa ai si pozitia pentru care ai muncit atat , casa la care visai, contul din banca cu multe zerouri, masina pe care ti o doreai esti fericit? Esti fericit cu toate astea si singur, fara o persoana cu care sa le imparti? Nu cred. Bucuriile sunt mult mai frumoase atunci cand sunt impartite cu persoana iubita.

Mi-am promis solemn, ca nu voi lasa viata sa erodeze relatia noastra..., ca ma voi dedica trup si suflet LUI, si familiei mele, si copiilor pe care ii doresc cu atata disperare...
Voi avea intotdeauna timp si pentru barbatul meu, si nu voi uita niciodata sa-i arat cat de mult il iubesc si cat de mult il apreciez...Chiar si cu un singur gest, chiar si cu un cuvant, chiar si o plimbare tinandu-ne de mana, o inghetata, un biletel cu TE IUBESC, orice... Asta e cea mai mare bogatie a omului...iubirea si cel de langa el... si voi avea grija de ea.

Cei doi batranei pe care i-am intalnit in parc n-or avea ei tot ce-si doresc, dar cel putin cred ca sunt fericiti. Se au unul pe celalat.


This entry was posted on 9/29/2008 11:33:00 AM and is filed under , , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.