2009
Aprilie – Prier
(30 de zile – ziua are 13 ore, noaptea 11 ore)
1 M Cuv. Maria egipteanca; Cuv. Macarie (Denia Canonului cel mare)
2 J Cuv. Tit făcătorul-de-minuni; Sf. Mc. Amfian şi Edesie
3 V Cuv. Mărt. Nichita de la Manastirea Midichia; Sf. Mc. Elpidifor (Denia Acatistul Maicii Domnului)
4 S Cuv. Iosif scriitorul-de-cântări; Cuv. Gheorghe de la Maleon; Sf. Ier. Isidor de Sevilia
5 D Duminica a 5-a din Post, a Cuv. Maria Egipteanca
Sf. Mc. Claudiu şi cei împreună cu dânsul; Sf. Mc. Teodul şi Agatopod
Glas 1. Sfetilna 9. Ap. Evrei 9,11-14 si Galateni 3,23-29.Ev. Marcu 10,32-45; Luca 7,36-50.Liturghia Sf. Vasile.
6 L Sf. Ier. Eutihie al Constantinopolului;
7 M Sf. Mc. Caliopie si Achilina; Sf. Ier. Gheorghe al Mitilenei; Sava cel Nou din Tracia; Sf. Nil din Sora
8 M Sf. Ap. din cei 70: Irodion, Agav şi cei împreună cu dânşii; Sf. Ier. Celestin al Romei
9 J Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea; Cuv. Vadim
10 V Sf. Mc. Terentie şi cei împreună cu dânsul
11 S †) Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. Mc. Antipa (Sâmbata lui Lazar) (Pomenirea mortilor)
12 D (†) Duminica Intrarii Domnului in Ierusalim (Floriile). Duminica a 6-a din Post (Dezlegare la peste)
Sf. Ier. Mărt. Vasile de Parios; †) Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Zenon al Veronei
Ap. Filipeni 4,4-9. Ev. Ioan 12,1-18.Toate ale Praznicului. Liturghia Sf. Ioan. (Încep deniile pentru Satamâna Patimilor).
† Săptămâna mare. Sfintele şi mântuitoarele Patimi
13 L Sf. Mucenici Artemon si Chintilian (Denie)
14 M Sf. Ier. Mărt. Martin al Romei; Sf. Mc. Tomaida; Sf. Ier. Pahomie de la Gledin (Denie)
15 M Sf. Ap. din cei 70: Aristarh, Pud şi Trofim; Sf. Mc. Crescent din Mira Lichiei (Maslu - Denie)
16 J Sf. Mc. Irina, Agapia şi Hionia din Tesalonic; Sf. Ier. Fructuosus de Braga (Denia celor 12 Evanghelii)
17 V Sf. Ier. Mc. Simeon Persul; Sf. Ier. Acachie al Melitinei (Denia Prohodului Domnului)
18 S Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Sava Gotul; Sf. Cozma
19 D (†) Învierea Domnului - Sfintele Paşti
Cuv. Ioan de la Lavra veche; Sf. Mc. Pafnutie
Ap. Faptele Apostolilor 1,1-8. Ev. Ioan 1,1-17.Toate ale praznicului
† Săptămâna luminată
20 L (†) A doua zi de Pasti. Cuv. Teodor Trihin; Sf. Ap. Zaheu;Sf. Ier. Teotim al Tomisului
21 M (†) A treia zi de Pasti. Sf. Ier. Mc. Ianuarie şi cei împreună cu dânsul; Sf. Mc. Teodor din Perga Pamfiliei şi cei împreună cu dânsul
22 M Sf. Ier. Teodor al Anastasiopolei; Sf. Ap. Natanael (Harti)
23 J †) Sf. Mare Mc. Gheorghe purtătorul-de-biruinţă
24 V †) Izvorul Tamaduirilor. Sf. Ierarhi Ilie Iorest si Sava; Iosif din Maramures; Sf. Mc. Sava; Cuv. Elisabeta (Harti)
25 S Sf. Ap. şi Ev. Marcu; † Cuv. Vasile de la Poiana Mărului
26 D Duminica a doua dupa Pasti (a Sf. Ap. Toma)Sf. Ier. Mc. Vasile al Amasiei
Glas 1. Sfetilna 1.Ap. Fapte 5,12-20. Ev. Ioan 20, 19-31.
27 L Sf. Ier. Mc. Simeon al Ierusalimului, ruda Domnului
28 M Sf. Ap. din cei 70: Iason şi Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian şi Dada
29 M Sf. 9 Mucenici din Cizic; Cuv. Mărt. Memnon
30 J Sf. Ap. Iacov (Zevedeu); Sf. Ier. Ignatie Brianceaninov
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/aprilie
In Calendarul Roman, care incepea la data de 1 Martie, aprilie era a doua luna. In schimb, in Calendarele Iulian si Gregorian, aprilie reprezenta a patra luna. Denumirea populara a lunii, prier, se refera la timpul prielnic pentru formarea turmelor si pentru continuarea lucrarilor agricole incepute in martie.Cand vremea era schimbatoare, fiind prea frig pentru semanaturi, luna aprilie purta numele de traista-n bat, nume asociat saraciei.Se spune ca daca timpul e frumos in aprilie, luna mai va fi friguroasa si va aduce chiar si ingheturi. In schimb, daca in aprilie e vreme rece, in mai va fi cald. Sarbatorile care marcheaza aceasta luna sunt:
1 aprilie: Ziua nebunilor
11 aprilie: Sarbatoarea Dintilor (Sf. Antipa)
22 aprilie: Ajunul Sf. Gheorghe (Sangiorzul Vacilor);
23 aprilie: Sf. Gheorghe (Sangiorz)
25 aprilie: Marcul Boilor
1 Aprilie: Ziua pacalelilor (ziua nebunilor)
Desi astazi se poate spune ca toata lumea, in special cea din mediul urban, recunoaste 1 Aprilie ca fiind Ziua pacalelilor, aceasta sarbatoare nu apartine vietii satului romanesc, fiind introdusa mai tarziu. In aceasta zi se spun minciuni, se fac pacaleli.
11 Aprilie: Sarbatoarea Dintilor
Ziua de 11 Aprilie este dedicata Sfantului Antipa, despre care oamenii din popor cred ca vindeca durerile de dinti si masele.
22 Aprilie: Ajunul Sf. Gheorghe (Sangiorzul Vacilor);
Buciumul; ManecatoareaNoaptea care face trecerea spre sarbatoarea Sfantului Gheorghe (vechi inceput al Anului Pastoral) este una foarte importanta, in care se crede ca vrajitoarele si strigoaicele ameninta lanurile de grau si vitele, furandu-le mana sau laptele. De aceea, toate practicile magice din aceasta noapte sunt destinate apararii animalelor si culturilor.
Traditia populara spune ca in aceasta noapte vrajitoarele si strigoaicele, goale si despletite, se aduna cate 12 la hotarul satului, fiind indrumate de catre o vrajitoare mai batrana. Se zice ca ele se bat la granita dintre doua tari, iar cele care castiga primesc ploaia, care va aduce un an imbelsugat in tara respectiva. In schimb, in cealalta parte va fi seceta, iar anul nu va fi roditor.Pentru a fura laptele vitelor si rodul lanurilor, vrajitoarele isi leaga de picior un saculet gol sau o strecuratoare de lapte, pe care le tarasc prin holde si prin pasuni. In acelasi scop, ele taie grau verde cu secera, ingroapa droburi de sare vrajite in drumul vacilor si spun diverse vraji.Se zice ca cine nu doarme in aceasta noapte, poate auzi strigoaicele cantand: De n-ar fi odolean, / Odolean si rostopasca / Fire-ar lumea toat-a noastra.
In seara de dinaintea sarbatorii Sfantului Gheorghe, barbatii nu trebuie sa iasa afara cu capul descoperit. Daca nu poarta palarie, strigoaicele le pun fraul in cap si ii fac calul lor, alergandu-i dupa cum le vor porunci acestea.Pentru a indeparta actiunea malefica a vrajitoarelor, se fac diverse practici cu caracter magic.Se crede astfel ca strigoaicele se sperie de zgomotul puternic. De aceea, cei tineri canta la buciume si fluiere confectionate din scoarta de copac sau din lemn de alun, oamenii tipa sau bat clopotele si lovesc in vase de arama, incercand sa scoata sunete cat mai puternice.Tot in scopul indepartarii vrajitoarelor, taranii stropesc vitele si grajdul cu apa descantata sau neinceputa, adusa de la rau, stropindu-se si reciproc.Unii oameni isi duc in aceasta noapte vitele la pasunat pe camp, unde le supravegheaza atent.La intrarea in grajd se pune uneori o grapa cu dintii in sus, pentru a speria strigoaicele.Tot pentru a indeparta vrajitoarele, oamenii pun buruieni descantate in galeata de lapte umpluta cu apa si le lasa acolo peste noapte. A doua zi le taie in bucatele mici, si le dau vitelor sa le manance, amestecate cu sare si tarate. Usile si ferestrele sunt unse cu usturoi si impodobite cu ramuri verzi de rachita, fag, rug, par sau leustean. Acestea sunt asezate si la poarta, la grajd, la fantana, la galetile de muls si la coarnele vitelor si ale plugului. Impodobirea cu ramuri verzi simbolizeaza si revenirea naturii la viata.Traditia populara spune ca cine se plimba dimineata, inainte sa rasara soarele, prin holdele pline de roua, va fi sanatos.In aceasta noapte se deschid cerurile, pentru a da putere pomilor sa infloreasca. Pentru ca Sfantul Gheorghe este stapanul verii, oamenii planteaza in fata casei un pom verde. Daca acesta se prinde, spun ca pomul le-a fost dat de Sfantul Gheorghe.Pentru a fi ageri si sanatosi tot anul, oamenii se bat cu urzici.In aceasta noapte oamenii nu dorm, pentru ca altfel vor fi somnorosi tot anul.Sarpele alb este o prezenta des intalnita in credintele acestei zile. Se spune ca cel care cauta comori trebuie sa se uite intr-o apa curgatoare pana vede un sarpe alb. Acestuia trebuie sa ii taie capul cu un ban de argint. Capul trebuie ingropat in pamant si deasupra lui trebuie sadit usturoi. Daca omul respectiv va manca din acel usturoi inainte de Sf. Gheorghe, va putea intelege limba animalelor si pasarilor, iar uneori va putea auzi chiar cum creste iarba.Conform altor obiceiuri, banul de argint cu care a fost taiat capul sarpelui alb se va intoarce intotdeauna la stapanul sau, indiferent de cate ori va fi cheltuit. La fel, daca pui in gura sarpelui omorat un catel de usturoi, vei putea vedea strigoii cum fura laptele vacilor.Pentru a avea noroc, in ajunul Sf. Gheorghe, oamenii fac focul viu. Acesta este aprins de feciori necasatoriti, prin frecarea lemnelor uscate. Scopul acestui foc este acela de a purifica spatiul de fortele malefice, de a indeparta vrajitoarele si pagubele provocate de natura. Spre deosebire de focul obisnuit, aprins cu amnarul sau chibritul, focul viu este aprins cu ajutorul lemnelor uscate, prin rotatia lemnului moale pe lemnul tare. Oamenii sar peste acest foc, spunand formule magice. Focul ramane aprins pana cand turmele coboara de la munte. Din cenusa focului viu amestecata cu alte plante, se pregatesc medicamente pentru boli de piele. Se spune ca in aceasta noapte apar flacari deasupra locurilor unde sunt ingropate comori.
23 Aprilie: Sf. Gheorghe (Sangiorz)
Sfantul Gheorghe este una din cele mai mari sarbatori ale romanilor. Ea pastreaza elemente stravechi, anterioare crestinismului, din care nu se pastreaza decat amintirea unui sfant razboinic, care a omorat balaurul ce ameninta lumea.In trecut inceput al Anului Pastoral, aceasta zi este considerata inceputul primaverii. Se aleg ciobanii carora li se dau in primire oile pana la sarbatoarea Sf. Dumitru (26 octombrie).Pentru a fi sanatosi tot anul, dis de dimineata, inainte sa rasara soarele, oamenii se scalda intr-o apa curgatoare. Fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos.Tot dimineata, inainte de a manca, oamenii se cantaresc, pentru a fi feriti de farmece, pentru a fi sanatosi si pentru a trai mult.Gunoiul din aceasta zi este asezat la radacina pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca.Daca e roua multa sau ceata in aceasta zi, anul va fi imbelsugat.Un obicei ajuns la noi din timpuri stravechi este blojul, care poarta si numele de Sangiorz, Gheorghe, Gotoi, Bloaja, Papaluga, Mujug, Moroi, Plugar etc. Obiceiul reprezinta simbolic nasterea si moartea divinitatii fitomorfe. Tot ritualul are loc in cadrul cetei de feciori. Acestia se intalnesc in padure, in ajunul Sf. Gheorghe si, in jurul unui foc, il aleg pe cel care va juca rolul zeului. Nasterea este simbolizata de imbracarea acestuia in elemente de vegetatie crengi verzi de tei, fag etc. si punerea pe cap a unui coif confectionat din coaja de cires salbatic. In picioare va purta opinci din coaja de copac, iar in mana un bat, impodobit si el cu ramuri verzi. Ceilalti flacai din ceata poarta si ei fluiere sau buciume facute din scoarta unor copaci. In dimineata de Sf. Gheorghe, ceata deghizata pleaca pe ulitele satului, strigand si cantand. In curti, Sangiorzul danseaza, incearca sa ia in brate fetele si femeile, urzica oamenii si se fereste sa fie udat. Daca un gospodar reuseste sa ude Blojul aparat de ceata sa, acesta este un semn rau pentru semanaturile si vitele acestuia. Ceata de feciori primeste daruri (oua, carne, vin), care sunt stranse de unul dintre ei, numit Closca sau Slujnica. Dupa ce termina de umblat prin curtile oamenilor, Blojul este dezbracat de hainele alcatuite din frunze si aruncat in apa, sugerand imbatranirea si moartea. Hainele sunt date jos in padure, intr-un lan de grau, in curtea primului gospodar care a iesit la arat sau pe malul apei si sunt uneori inmormantate ritualic. Acestea au valente magice pozitive cresc rodul holdelor, apara vitele de strigoaice, aduc noroc si sanatate. In unele regiuni, din aceste ramuri de copac care au alcatuit costumul Blojului se fac cununile mirilor.
25 Aprilie: Marcul Boilor In icoane,
Sfantul Evanghelist Marcu este reprezentat avand un bou langa el. Din acest motiv, sarbatoarea Sfantului Marcu a fost numita de popor Marcul Boilor. In aceasta zi nu se lucreaza, pentru ca altfel vitele se vor afla in pericol.
Free Counter
Aprilie – Prier
(30 de zile – ziua are 13 ore, noaptea 11 ore)
1 M Cuv. Maria egipteanca; Cuv. Macarie (Denia Canonului cel mare)
2 J Cuv. Tit făcătorul-de-minuni; Sf. Mc. Amfian şi Edesie
3 V Cuv. Mărt. Nichita de la Manastirea Midichia; Sf. Mc. Elpidifor (Denia Acatistul Maicii Domnului)
4 S Cuv. Iosif scriitorul-de-cântări; Cuv. Gheorghe de la Maleon; Sf. Ier. Isidor de Sevilia
5 D Duminica a 5-a din Post, a Cuv. Maria Egipteanca
Sf. Mc. Claudiu şi cei împreună cu dânsul; Sf. Mc. Teodul şi Agatopod
Glas 1. Sfetilna 9. Ap. Evrei 9,11-14 si Galateni 3,23-29.Ev. Marcu 10,32-45; Luca 7,36-50.Liturghia Sf. Vasile.
6 L Sf. Ier. Eutihie al Constantinopolului;
7 M Sf. Mc. Caliopie si Achilina; Sf. Ier. Gheorghe al Mitilenei; Sava cel Nou din Tracia; Sf. Nil din Sora
8 M Sf. Ap. din cei 70: Irodion, Agav şi cei împreună cu dânşii; Sf. Ier. Celestin al Romei
9 J Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea; Cuv. Vadim
10 V Sf. Mc. Terentie şi cei împreună cu dânsul
11 S †) Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. Mc. Antipa (Sâmbata lui Lazar) (Pomenirea mortilor)
12 D (†) Duminica Intrarii Domnului in Ierusalim (Floriile). Duminica a 6-a din Post (Dezlegare la peste)
Sf. Ier. Mărt. Vasile de Parios; †) Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Zenon al Veronei
Ap. Filipeni 4,4-9. Ev. Ioan 12,1-18.Toate ale Praznicului. Liturghia Sf. Ioan. (Încep deniile pentru Satamâna Patimilor).
† Săptămâna mare. Sfintele şi mântuitoarele Patimi
13 L Sf. Mucenici Artemon si Chintilian (Denie)
14 M Sf. Ier. Mărt. Martin al Romei; Sf. Mc. Tomaida; Sf. Ier. Pahomie de la Gledin (Denie)
15 M Sf. Ap. din cei 70: Aristarh, Pud şi Trofim; Sf. Mc. Crescent din Mira Lichiei (Maslu - Denie)
16 J Sf. Mc. Irina, Agapia şi Hionia din Tesalonic; Sf. Ier. Fructuosus de Braga (Denia celor 12 Evanghelii)
17 V Sf. Ier. Mc. Simeon Persul; Sf. Ier. Acachie al Melitinei (Denia Prohodului Domnului)
18 S Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Sava Gotul; Sf. Cozma
19 D (†) Învierea Domnului - Sfintele Paşti
Cuv. Ioan de la Lavra veche; Sf. Mc. Pafnutie
Ap. Faptele Apostolilor 1,1-8. Ev. Ioan 1,1-17.Toate ale praznicului
† Săptămâna luminată
20 L (†) A doua zi de Pasti. Cuv. Teodor Trihin; Sf. Ap. Zaheu;Sf. Ier. Teotim al Tomisului
21 M (†) A treia zi de Pasti. Sf. Ier. Mc. Ianuarie şi cei împreună cu dânsul; Sf. Mc. Teodor din Perga Pamfiliei şi cei împreună cu dânsul
22 M Sf. Ier. Teodor al Anastasiopolei; Sf. Ap. Natanael (Harti)
23 J †) Sf. Mare Mc. Gheorghe purtătorul-de-biruinţă
24 V †) Izvorul Tamaduirilor. Sf. Ierarhi Ilie Iorest si Sava; Iosif din Maramures; Sf. Mc. Sava; Cuv. Elisabeta (Harti)
25 S Sf. Ap. şi Ev. Marcu; † Cuv. Vasile de la Poiana Mărului
26 D Duminica a doua dupa Pasti (a Sf. Ap. Toma)Sf. Ier. Mc. Vasile al Amasiei
Glas 1. Sfetilna 1.Ap. Fapte 5,12-20. Ev. Ioan 20, 19-31.
27 L Sf. Ier. Mc. Simeon al Ierusalimului, ruda Domnului
28 M Sf. Ap. din cei 70: Iason şi Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian şi Dada
29 M Sf. 9 Mucenici din Cizic; Cuv. Mărt. Memnon
30 J Sf. Ap. Iacov (Zevedeu); Sf. Ier. Ignatie Brianceaninov
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/aprilie
In Calendarul Roman, care incepea la data de 1 Martie, aprilie era a doua luna. In schimb, in Calendarele Iulian si Gregorian, aprilie reprezenta a patra luna. Denumirea populara a lunii, prier, se refera la timpul prielnic pentru formarea turmelor si pentru continuarea lucrarilor agricole incepute in martie.Cand vremea era schimbatoare, fiind prea frig pentru semanaturi, luna aprilie purta numele de traista-n bat, nume asociat saraciei.Se spune ca daca timpul e frumos in aprilie, luna mai va fi friguroasa si va aduce chiar si ingheturi. In schimb, daca in aprilie e vreme rece, in mai va fi cald. Sarbatorile care marcheaza aceasta luna sunt:
1 aprilie: Ziua nebunilor
11 aprilie: Sarbatoarea Dintilor (Sf. Antipa)
22 aprilie: Ajunul Sf. Gheorghe (Sangiorzul Vacilor);
23 aprilie: Sf. Gheorghe (Sangiorz)
25 aprilie: Marcul Boilor
1 Aprilie: Ziua pacalelilor (ziua nebunilor)
Desi astazi se poate spune ca toata lumea, in special cea din mediul urban, recunoaste 1 Aprilie ca fiind Ziua pacalelilor, aceasta sarbatoare nu apartine vietii satului romanesc, fiind introdusa mai tarziu. In aceasta zi se spun minciuni, se fac pacaleli.
11 Aprilie: Sarbatoarea Dintilor
Ziua de 11 Aprilie este dedicata Sfantului Antipa, despre care oamenii din popor cred ca vindeca durerile de dinti si masele.
22 Aprilie: Ajunul Sf. Gheorghe (Sangiorzul Vacilor);
Buciumul; ManecatoareaNoaptea care face trecerea spre sarbatoarea Sfantului Gheorghe (vechi inceput al Anului Pastoral) este una foarte importanta, in care se crede ca vrajitoarele si strigoaicele ameninta lanurile de grau si vitele, furandu-le mana sau laptele. De aceea, toate practicile magice din aceasta noapte sunt destinate apararii animalelor si culturilor.
Traditia populara spune ca in aceasta noapte vrajitoarele si strigoaicele, goale si despletite, se aduna cate 12 la hotarul satului, fiind indrumate de catre o vrajitoare mai batrana. Se zice ca ele se bat la granita dintre doua tari, iar cele care castiga primesc ploaia, care va aduce un an imbelsugat in tara respectiva. In schimb, in cealalta parte va fi seceta, iar anul nu va fi roditor.Pentru a fura laptele vitelor si rodul lanurilor, vrajitoarele isi leaga de picior un saculet gol sau o strecuratoare de lapte, pe care le tarasc prin holde si prin pasuni. In acelasi scop, ele taie grau verde cu secera, ingroapa droburi de sare vrajite in drumul vacilor si spun diverse vraji.Se zice ca cine nu doarme in aceasta noapte, poate auzi strigoaicele cantand: De n-ar fi odolean, / Odolean si rostopasca / Fire-ar lumea toat-a noastra.
In seara de dinaintea sarbatorii Sfantului Gheorghe, barbatii nu trebuie sa iasa afara cu capul descoperit. Daca nu poarta palarie, strigoaicele le pun fraul in cap si ii fac calul lor, alergandu-i dupa cum le vor porunci acestea.Pentru a indeparta actiunea malefica a vrajitoarelor, se fac diverse practici cu caracter magic.Se crede astfel ca strigoaicele se sperie de zgomotul puternic. De aceea, cei tineri canta la buciume si fluiere confectionate din scoarta de copac sau din lemn de alun, oamenii tipa sau bat clopotele si lovesc in vase de arama, incercand sa scoata sunete cat mai puternice.Tot in scopul indepartarii vrajitoarelor, taranii stropesc vitele si grajdul cu apa descantata sau neinceputa, adusa de la rau, stropindu-se si reciproc.Unii oameni isi duc in aceasta noapte vitele la pasunat pe camp, unde le supravegheaza atent.La intrarea in grajd se pune uneori o grapa cu dintii in sus, pentru a speria strigoaicele.Tot pentru a indeparta vrajitoarele, oamenii pun buruieni descantate in galeata de lapte umpluta cu apa si le lasa acolo peste noapte. A doua zi le taie in bucatele mici, si le dau vitelor sa le manance, amestecate cu sare si tarate. Usile si ferestrele sunt unse cu usturoi si impodobite cu ramuri verzi de rachita, fag, rug, par sau leustean. Acestea sunt asezate si la poarta, la grajd, la fantana, la galetile de muls si la coarnele vitelor si ale plugului. Impodobirea cu ramuri verzi simbolizeaza si revenirea naturii la viata.Traditia populara spune ca cine se plimba dimineata, inainte sa rasara soarele, prin holdele pline de roua, va fi sanatos.In aceasta noapte se deschid cerurile, pentru a da putere pomilor sa infloreasca. Pentru ca Sfantul Gheorghe este stapanul verii, oamenii planteaza in fata casei un pom verde. Daca acesta se prinde, spun ca pomul le-a fost dat de Sfantul Gheorghe.Pentru a fi ageri si sanatosi tot anul, oamenii se bat cu urzici.In aceasta noapte oamenii nu dorm, pentru ca altfel vor fi somnorosi tot anul.Sarpele alb este o prezenta des intalnita in credintele acestei zile. Se spune ca cel care cauta comori trebuie sa se uite intr-o apa curgatoare pana vede un sarpe alb. Acestuia trebuie sa ii taie capul cu un ban de argint. Capul trebuie ingropat in pamant si deasupra lui trebuie sadit usturoi. Daca omul respectiv va manca din acel usturoi inainte de Sf. Gheorghe, va putea intelege limba animalelor si pasarilor, iar uneori va putea auzi chiar cum creste iarba.Conform altor obiceiuri, banul de argint cu care a fost taiat capul sarpelui alb se va intoarce intotdeauna la stapanul sau, indiferent de cate ori va fi cheltuit. La fel, daca pui in gura sarpelui omorat un catel de usturoi, vei putea vedea strigoii cum fura laptele vacilor.Pentru a avea noroc, in ajunul Sf. Gheorghe, oamenii fac focul viu. Acesta este aprins de feciori necasatoriti, prin frecarea lemnelor uscate. Scopul acestui foc este acela de a purifica spatiul de fortele malefice, de a indeparta vrajitoarele si pagubele provocate de natura. Spre deosebire de focul obisnuit, aprins cu amnarul sau chibritul, focul viu este aprins cu ajutorul lemnelor uscate, prin rotatia lemnului moale pe lemnul tare. Oamenii sar peste acest foc, spunand formule magice. Focul ramane aprins pana cand turmele coboara de la munte. Din cenusa focului viu amestecata cu alte plante, se pregatesc medicamente pentru boli de piele. Se spune ca in aceasta noapte apar flacari deasupra locurilor unde sunt ingropate comori.
23 Aprilie: Sf. Gheorghe (Sangiorz)
Sfantul Gheorghe este una din cele mai mari sarbatori ale romanilor. Ea pastreaza elemente stravechi, anterioare crestinismului, din care nu se pastreaza decat amintirea unui sfant razboinic, care a omorat balaurul ce ameninta lumea.In trecut inceput al Anului Pastoral, aceasta zi este considerata inceputul primaverii. Se aleg ciobanii carora li se dau in primire oile pana la sarbatoarea Sf. Dumitru (26 octombrie).Pentru a fi sanatosi tot anul, dis de dimineata, inainte sa rasara soarele, oamenii se scalda intr-o apa curgatoare. Fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos.Tot dimineata, inainte de a manca, oamenii se cantaresc, pentru a fi feriti de farmece, pentru a fi sanatosi si pentru a trai mult.Gunoiul din aceasta zi este asezat la radacina pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca.Daca e roua multa sau ceata in aceasta zi, anul va fi imbelsugat.Un obicei ajuns la noi din timpuri stravechi este blojul, care poarta si numele de Sangiorz, Gheorghe, Gotoi, Bloaja, Papaluga, Mujug, Moroi, Plugar etc. Obiceiul reprezinta simbolic nasterea si moartea divinitatii fitomorfe. Tot ritualul are loc in cadrul cetei de feciori. Acestia se intalnesc in padure, in ajunul Sf. Gheorghe si, in jurul unui foc, il aleg pe cel care va juca rolul zeului. Nasterea este simbolizata de imbracarea acestuia in elemente de vegetatie crengi verzi de tei, fag etc. si punerea pe cap a unui coif confectionat din coaja de cires salbatic. In picioare va purta opinci din coaja de copac, iar in mana un bat, impodobit si el cu ramuri verzi. Ceilalti flacai din ceata poarta si ei fluiere sau buciume facute din scoarta unor copaci. In dimineata de Sf. Gheorghe, ceata deghizata pleaca pe ulitele satului, strigand si cantand. In curti, Sangiorzul danseaza, incearca sa ia in brate fetele si femeile, urzica oamenii si se fereste sa fie udat. Daca un gospodar reuseste sa ude Blojul aparat de ceata sa, acesta este un semn rau pentru semanaturile si vitele acestuia. Ceata de feciori primeste daruri (oua, carne, vin), care sunt stranse de unul dintre ei, numit Closca sau Slujnica. Dupa ce termina de umblat prin curtile oamenilor, Blojul este dezbracat de hainele alcatuite din frunze si aruncat in apa, sugerand imbatranirea si moartea. Hainele sunt date jos in padure, intr-un lan de grau, in curtea primului gospodar care a iesit la arat sau pe malul apei si sunt uneori inmormantate ritualic. Acestea au valente magice pozitive cresc rodul holdelor, apara vitele de strigoaice, aduc noroc si sanatate. In unele regiuni, din aceste ramuri de copac care au alcatuit costumul Blojului se fac cununile mirilor.
25 Aprilie: Marcul Boilor In icoane,
Sfantul Evanghelist Marcu este reprezentat avand un bou langa el. Din acest motiv, sarbatoarea Sfantului Marcu a fost numita de popor Marcul Boilor. In aceasta zi nu se lucreaza, pentru ca altfel vitele se vor afla in pericol.
Free Counter
0 comments: